CIV: OH, BOY!..

Images from Destination Wedding [2018]

*** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL "CIV: OH, BOY!.." ***

LXXXVII: SHADOWS IN THE NIGHT.. :)

Giphy by George

*** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL "LXXXVII: SHADOWS IN THE NIGHT.. :)" ***

LXXI: SMALL TALK, WITH ART, ON LINKEDIN II [EPILOGUE]

Subject: RE: Thank you for the connection
From: Art Vandalay - Owner at Vandalay Industries
To: Agnies P. - Financial analyst at -
Date: June 20, 2013

On 06/20/13 12:11 PM, Art V. wrote:
--------------------
I told you all about me, you left, but you keep coming back. What else do you expect to find? ...
[....]
 
*** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL "LXXI: SMALL TALK, WITH ART, ON LINKEDIN II [EPILOGUE]" ***

LXX: PRETENDING... "BACKWARD" & "FORWARD"

Anouk - Pretending as always "backward"

*** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL " LXX: PRETENDING... "BACKWARD" & "FORWARD" " ***

LXIX: SMALL TALK, WITH ART, ON LINKEDIN

Subject: Thank you for the connection
From: Agnies P. - Financial analyst at -
To: Art Vandalay - Owner at Vandalay Industries
Date: June 5, 2013

On 06/05/13 6:20 AM, GMT -4 (New York City time), Agnies P. wrote:
--------------------
Hello Art,

any special reason for the connection?

Have a good day.

Regards,
Agnies


On 06/05/13 6:53 AM, GMT -4 (New York City time), Art Vandalay wrote:
--------------------
:)
What are you expect from a bald, quirky, fatty and funny guy like me?... I'm just following my dreams and my fantasies, with a little humor and personal style. That's all.

A beautiful day to you, too.


*** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL "LXIX: SMALL TALK, WITH ART, ON LINKEDIN" ***

LXVIII: ABOUT MY DEAREST FRIEND, ART

"So, tell me, how is it that a man like you, so bald and so quirky and funny... how is it you're not taken?" 
Marisa Tomei, to George, in "The Cadillac" 

RO
Bunul meu prieten Art Vandalay, grăsunel, chelios, excentric şi amuzant, are în perioada asta un succes niebun la fete frumoase, pe LinkedIn. Asta fiindca n-are nici o inhibiţie de a propune o conectare oriunde, oricui. S-a gîndit un pic să facă o statistică pe baza feedback-ului consistent primit, însă pînă la urmă s-a lăsat păgubaş, fiind mai mult omul senzaţiei de moment, decît al analizei profunde. Bine, s-a conectat şi cu baieţi în timpul ăsta, practic n-a refuzat nici o propunere, fiind "open" faţă de toţi cei ce au suficient umor şi suficientă inteligenţă să-l aprecieze.
Pe scurt, cel mai mare succes l-a avut prin State, în Norvegia, în România :), dar mai ales la antipozi, în Australia, de unde i s-a tras şi un oarece necaz. Acolo, în culmea succesului fiind, a fost luat la ochi de o echipă de vînzări a LinkedIn, care s-a hotărît să facă din el un "caz". Aşa că, dupa vreo trei-patru zile în care s-a jucat de-a şoarecele şi pisica cu ei, Art a rămas pe termen nedefinit fără de poză la profil, din motive cică de copyright. Lume rea şi invidioasă. Deşi, cinstit faţă de sine fiind, Art recunoaşte că ar fi putut-o păţi şi mai rau, de exemplu să i se şteargă contul, de tot. Pesemne, profilul lui a plăcut şi ălora, care au evitat să-l mătrăşească. De tot.
Însă Art şi-a depăşit repede momentul de amărăciune, mîngîiat de valul aparent nesfîrşit de femei frumoase, care au ales să-şi condimenteze imaginea profesională atît de plictisitor de onorabilă, conectîndu-se cu el. Căci ce altceva dă mai bine într-o listă previzibilă de conexiuni profesionale decît un necunoscut get-beget, cu aură de fruct oprit?...

:)

*** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL "LXVIII: ABOUT MY DEAREST FRIEND, ART" ***

LXIV: M.F.L.

My Fair Lady - Loverly

*** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL "LXIV: M.F.L." ***

LV: THE QUEEN OF BURLESQUE - DITA VON TEASE

From Wikipedia: Dita Von Teese (born Heather Renée Sweet on September 28, 1972 in Rochester, Michigan) is an American burlesque dancer, model, costume designer, and actress. She is thought to have helped re-popularize burlesque performance and was once married to Marilyn Manson.

Dita Von Teese - The Classic Absinthe Glass Strip

Reuşeşte performanţa de a nu fi vulgară, nici măcar o secundă... Evident, Balanţă! :) Numai o Balanţă poate fi atît de dezinhibată... Prietenii ştiu de ce :D  [....]

*** CITEŞTE ÎNTREGUL ARTICOL "LV: THE QUEEN OF BURLESQUE - DITA VON TEASE" ***

XLIV: ABSURD 2009: SĂ FII LIBERAL CA SĂ-L POŢI VOTA PE GEOANĂ

Crinel & Mircika
În zilele astea-n politica noastră nu prea mai contează ce spui, important e cum îţi interpretezi partitura. Dovada supremă - tînărul Crin, plin de principii liberale înalte, tranzacţionînd încrederea investită în el de milioane de "fraieri", ca pe-un kil de legume, în piaţă. Negociind guverne deja, cu prim-miniştri de paie, încă înainte de vot, vînzînd pielea ursului din pădure. Şi asta cu cine? Cu Tatăl Minciunii, Partidul Roşu al comuniştilor convertiţi la afaceri, medie ponderată de: Iliescu, Năstase, Hrebenciuc, Mazăre, Voiculescu, Vanghelie, Geoană. Plus o seamă de mercenari fără ţară gen Guşă, plus Dineşti cu egoul prea mare şi doritori de vendetă, plus o şleahtă pestriţă de pupincurişti, unii dintre ei telegenici. Săptămîna asta am aflat că Geoană a fost în Piaţa Universităţii în '90. O fi fost, da' cînd eram noi cu spatele. Ieri am aflat că "anumite persoane" (Vîntu, Patriciu, Voiculescu, Meleşcanu şi un alt papagal) s-au întîlnit "să discute afaceri", cred că băjeţii de la Caţavencu nu iau primă de Crăciun anul ăsta, "fiindcă e criză", desigur. Azi am văzut o casetă trucată "cu un pumn în plină figură în public", mîine aştept o casetă trucată cu Băse şi sex, ce vreţi, pot spera. Cu ocazia asta mi-am scos din telecomandă încă un canal deţinut de "mogulii de presă", din decenţa de a nu mai privi profesionişti prostituîndu-se.

Eu ştiu ce votez, n-am dileme, Băse a întors pîn-acum de două ori cîrma contra "curentului roşu", îl admir pentru asta, cred că de-aia mor pesediştii de ciudă. Dar voi, amicii mei liberali în convingeri, jigniţi de bolovănismul lui Băse şi doritori naivi de schimbare, cum veţi vota o nulitate ca Geoană, mă-ntreb. Cu ochii închişi?...

ŞAIŞPE: COCA-COLA ŞI PETROLUL IRAKIAN - POVESTE ABSOLUT ROMANŢATĂ

"COCA COLA" by Yuri Bonder
Da, secretul ăsta a fost bine păstrat, pînă acum. L-am aflat pînă la urmă, amărîţii ăia de americani sînt atît de previzibili zilele astea, iar eu sînt enervant de inteligent, de vreo lună încoace, abia mă suport.
Deci secretul este un compus chimic cu moleculă lungă, rezultat întîmplător – ca orice aromă unică, nu-i aşa – în urma unui accident digestiv colectiv, nefericit desigur în momentul acela, al unei subspecii hiper-obeze de brontozauri, care a trăit în vremuri de mult apuse, cam prin zona unde, mult mai tîrziu, au izvorît fluviile Tigru şi Eufrat. Trupurile lor, putrezind apoi, au “infectat” cu această aromă tot petrolul din zonă.
Molecula asta aromatică a fost redescoperită mult mai tîrziu printr-o distilare fracţionată de petrol de import de către un chimist american, fiind amestecată apoi, la beţie, cu caramel şi alcool rafinat, în speranţa de a obţine un nou gust de whisky. Restul e istorie.
Ceea ce nu ştiau americanii atunci şi-au aflat mai tîrziu e că minunăţia asta dă dependenţă, aşa că de vreo sută de ani se dau peste cap să pună mîna pe tot petrolul irakian, ca să facă din el Coca-Cola. Au făcut şi război pentru asta. Au testat şi petrolul libian, la un moment dat – fără succes, se pare, nu toţi brontozaurii s-au stricat la stomac în acelaşi fel. Asta a fost şansa lui Ghaddafi. Saddam n-a avut atîta baftă.

După ce vor termina tot petrolul irakian, americanii vor ataca, previzibil, Iranul, pentru a pune stapînire pe ultima resursă naturală de Coca-Cola din lume. Trust me :P.

EIGHT: TRISTEŢEA MIEILOR

Găinile nu gîndesc prea mult de felul lor şi oricum, s-au obişnuit cu ideea deja, cînd le tai gîtu’ vezi, în ochii reptilieni cu pieliţă dublă, înţelegerea faptului că plătesc păcate vechi şi multe, de pe vremea dinozaurilor încă.
Porcii sînt nişte porci, se zbat un pic, guiţă acolo şi ei, acut dar scurt, fără prea mare rezonanţă sufletească, "e catastrofă da’ nu-i bai" parcă se-aude-n surdină cînd tai porcu’. Vacile şi boii – nici atîta, nişte vaci şi nişte boi, cîtă profunzime s-aştepţi de la ei.
Dar mieii... Spre deosebire de celelalte orătănii, mieii percep în mod acut ce li se-ntimplă şi nu înţeleg nicicum, poţi să le explici atîta cît vrei, ei bine nu pot înţelege şi pace de ce ţinem cu tot dinadinsul să le luăm beregata şi să le facem vînt într-un ceaun cu de-a sila. De-aia, înainte să moară, mieii sînt plini de tristeţe. Generaţii şi generaţii de bucătari s-au chinuit şi se chinuie încă să găsească acea combinaţie ideală care să scoată postmortem tristeţea din miel. E-o luptă fără sorţi de izbîndă, să ştiţi, oricîte ierburi / mirodenii / sosuri savante ar face bucătarii ăia geniali, tot mai rămîne un pic de tristeţe pe-acolo, pe undeva, pe fundul ceaunului.
Cei ce simt asta în forul lor interior refuză carnea de miel, cu tot soiu’ de pretexte, cică e grea ori le miroase ceva – aiurea, nu-i credeţi, de fapt ei simt tristeţea rămasă în miel, au radar încorporat de tristeţe. Ăilalţii, nesimţiţii adică, mîncăm mielul lupeşte, cu tot cu tristeţe, şi-nghiorţăim cu mult usturoi verde şi cu vin roşu, ce ni se scurge-apoi prin barbă, împreună cu o picătură de seu şi-un pic de tristeţe amară.

După aia ne punem pe mistuit, noi, cei cu stomacul tare.